Copilului cu nume interbelic

Vând  lacrimi pe  vorbe,

troc sentimental într-o

lume mult prea suferindă şi gureşă.

Copilul cu nume interbelic trebuie să citească lacrimile mele

După ce şi le-a ascuns pe ale sale.

E prea mare ca să mai plângă după jucăriile călcate în picioare de cei mari

Şi prea mic să tot piardă lupte pentru cuvinte adulate.

Cândva suferinţa i se va toci

Va citi din jurnale de femei curajoase că

mizeria de sub zăpadă trebuie să se preschimbe în albul vorbelor drepte.

Odată, cineva îi va cumpăra suferinţa copilului cu nume interbelic

Şi o va da înapoi sufletelor ţepoase.

Acest articol a fost publicat în POEZIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.