cuvinte

Cuvintele trebuie să le meriți. Nu poți să le risipești pe oameni nedemni de frumusețea sunetelor și armonia literelor curgătoare prin timp. Și când cuvintele se așază coroană pe capetele unor trecători pe calea mediocră nu se face gaură în cer, dar se păcătuiește prin risipă. Se risipește energie, artă, viață pentru o dâră de praf ce se stinge la prima suflare.

Primește cuvintele cu sărbătoare și bucură-te de ele, căci uneori sunt singura avere a unor fericiți sau nefericiți ai sorții.

Acest articol a fost publicat în ale vieții și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.