Este o carte de povestiri, modernă, cu o scriitură adaptată acestor vremuri. Aici se poate regăsi generația de 30-40 de ani, cu o problematică actuală, scriitorul fiind un fin cunoscător al psihologiei masculine, dar analizând și psihologia feminină și încercând chiar o incursiune în universul copilului.

Aș spune că elementele comune ale acestor povestiri sunt: boala, moartea, legătura între generații, încercarea de a opri timpul din curgerea-i nemiloasă. Temele povestirilor sunt variate:pregătirea unui bărbat  pentru o intervenție medicală, în timpul unei ierni nemiloase (” Cel mai departe”), întoarcerea în satul natal a orășeanului nostalgic, la tatăl doborât de griji și la bunicii neputincioși (”În familie”),  diferențele dintre hipsteri și hipioți ( ”Wyoming”- ”-Și unii, și alții poartă bărbi, accesorii, se îmbracă colorat, doar că hipioților nu prea le păsa de igienă, erau mai…naturali (…). Dar și hipsterii iubesc natura-hipioții își puneau flori în păr și mergeau la San Francisco, hipsterii își pun flori în barbă, reciclează, mănâncă bio, merg pe biciclete.”) moartea unui bărbat în timpul unei călătorii cu autocarul (”Prin ușile larg deschise”), participarea lui Mihnea la petrecerea copilului iubitei și scenele de amor sălbatic (”Petrecerea”), distracțiile de la 2 Mai și din Vamă, sfârșite într-o bătaie de pomină (”La vulturul de mare cu peștele în gheare”), rememorarea anilor de liceu (”Domino”), iubirea pierdută pentru Talia, în stil epistolar (”Obiecte pierdute”), întoarcerea acasă a arhitectului bucureștean pe meleagurile copilăriei, la casa bunicilor, în satul ”armatei de teracotă” (”Întoarcerea”- ”Pe măsură ce percepeam  lucrarea timpului, îi priveam ca pe armata de teracotă readusă pentru o clipă la viață. Înțelegeam că vine o vreme cînd din familia fiecăruia rămîn doar morții și cei plecați departe de casă, cînd întîmplările se retrag în memorie, iar oamenii, în fotografii.”), întâmplări pe plajă ale unui cuplu de tineri (” Vieni qua”)vizita la Londra a tânărului Alexandru Predescu și întâlnirea cu un scriitor englez (”În fața conchistadorilor”).

Trebuie remarcate perspectivele narative diferite ale povestirilor, tonalitățile  lirice, nostalgice sau cele de observație socială, abilitatea de a jongla cu moduri de expunere diferite,stilul, pe alocuri, licențios, cum se poartă în arta românească actuală, și oralitatea unei limbi invadate de englezisme.

Grosso modo, citind această carte, petreci un timp agreabil, de calitate.

Marius Chivu, fotografie de Ioana Bîrdu

sursa poze: http://filme-carti.ro/carti/bestiarul-lui-marius-chivu-sfirsit-de-sezon-46370/