Este o carte care se încadrează cu succes, de la primele pagini, în literatura modernă (ca să evit termenul de literatură de consum). Stilul alert, pe placul unui cititor care trebuie să devoreze paginile repede, fără prea multă meditație, modul specific de a folosi timpurile verbale (mai ales cele ale trecutului: imperfectul, perfectul simplu), descrierile dinamice (o bilă albă pentru folosirea neologismelor), dialogurile antrenante sunt câteva dintre trăsăturile unei cărți cu succes la public, care se citește repede și este puternic ancorată în realitate.

Cartea de 213 pagini prezintă viața unei judecătoare din Marea Britanie, urmărind cele două planuri ale condiției acestei femei: destinul profesional (care generează dileme de natură morală și crize de conștiință explorate facil, pe placul unui cititor grăbit) și viața privată (criza conjugală generată de accesele de independență ale lui Jack, profesor de istorie antică, soțul Fionei, personajul principal al cărții; neîmplinirea maternității).

Romanul acordă mult spațiu narativ proceselor pe care Fiona le judecă. Cartea oferă o colecție de exemple de procese care  antrenează vii dezbateri în spațiul public. Într-un stil romanțios, scriitorul prezintă condiția acestei judecătoare care împarte dreptatea ființelor celor mai vulnerabile și fără apărare. La fel se întâmplă și cu Adam, adolescentul de aproape 18 ani, bolnav de leucemie, care refuză transfuzia de sânge, din pricina convingerilor religioase. Se încearcă o tratare a problematicii religiei, din prisma apartenenței personajelor la cultul Martorii lui Iehova. Tratarea e superficială. Așa cum ne-a obișnuit din romanul „Grădina de ciment” care trata problematica incestului și complexul oedipian, trebuia să apară și aici ceva incitant, care să stârnească controverse: sugestia unei iubiri sui- generis între Fiona, femeia de 59 de ani și Adam, adolescentul care încearcă să înțeleagă lumea în care trăiește, din perspectiva bolii cu care se confruntă și a religiei.

Mi-au plăcut descrierile orașului Londra și dorința de a familiariza cititorul cu modul de funcționare a justiției engleze. E de apreciat și reconstituirea unui mediu elitist, cu preocupări culturale și artistice la care aderă personajele cărții: „Îl acompaniase pe Mark Berner când o interpretaseră în aranjamentul lui Benjamin Britten pe versurile poemului lui Yeats « Down by the Salley Gardens ».[…] Adam o cânta cam scârțâit, fără vibrato, evident, dar înălțimea notelor era corectă, chiar dacă a mai greșit de vreo două-trei ori. Melancolia piesei și felul în care era interpretată, atât de plin de nădejde, atât de neexperimentat, exprimau tot ce ea începea să înțeleagă despre băiatul acesta. Știa pe dinafară cuvintele pline de regret ale poetului. Nebun eram și tânăr…Să-l asculte pe Adam o tulbura în aceeași măsură în care o deruta. Să cânți la vioară sau la orice instrument e un act de speranță, sugerează existența unui viitor.[…] Îi admira abilitățile pianistice, dar voia s-o elibereze de tirania notațiilor stricte și a geniilor de mult răposate. I-a pus « Round Midnight » a lui Thelonious Monk și i-a cumpărat partitura. Nu era greu de cântat. Dar interpretarea ei, egală și fără accente, semăna cu o piesă obișnuită de-a lui Debussy.”

Loredana Stan

Loredana Stan este profesoară de limba și literatura română, autoare a volumului de poezii „Mirabilis semper”, Editura Metamorfosi, 2023, a lucrărilor De libris – recenzii și cronici literare-, Editura Metamorfosi, 2023, De libris -cronici literare– volumul al II-lea, Editura Metamorfosi, 2025