Scriitorul ar fi trebuit să-i scrie ceva unui băiat drăguț, ar fi trebuit să scrie ceva despre el. Dar scriitorul e neputincios, băiatul e plin de viață și energia lui vitalistă îl inhibă pe adult. Maturul ar vrea să celebreze viața din copil, să-i cânte așa se cânta și se descânta prin operele lui Creangă. Dar cum să spună că în graseirea sunetelor băiatului se ascunde o lume adâncă, plină de taine pe care nici sora geamănă a lui nu le descifrează. Așa că o să-l invite pe băiat să iasă mai des din lumea sa profundă ca o crisalidă și să nu-i fie frică să privească împrejur.