poeți și prozatori ca dudele

Trăim și într-o lume a scriitorilor. Sunt atâția scriitori în jurul nostru, încât uneori mi-e frică să spun că știu să citesc și să scriu. Orice înjurătură, orice întâlnire  de cuvinte nefericite, orice întreprindere realizată cu vocabule sau cu gesturi care se cred artistice, este numită pompos creație literară. Mulți scriu și scriu degeaba. Nici ei nu înțeleg ce vor. Creația a devenit substitut pentru orice. Cine are puțin timp, ceva bani, curaj să se căciulească pentru niște sponsorizări, SCRIE O CARTE. În secunda următoare, apelativul primit înaintea numelui individualizator, este cel de scriitor. Ar mai fi destule de spus, dar mi-e silă. Deschid facebook-ul și dau la fiece pas de scriitori.  Spun asta, desigur, pentru că mă roade invidia că eu nu am fost în stare să scriu un volum sau pentru că sunt atât de proastă încât nu voi ajunge niciodată gloria acestor veritabili oameni literari?

Acest articol a fost publicat în ale vieții. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.