„Aș vrea să priviți această carte ca pe o colecție de opinii personale legate de scrisul romanelor”.

„Așadar, din cele unsprezece capitole, primele șase au fost publicate anterior, iar pe ultimele cinci le-am scris special.”

„Până acum n-am avut ocazia să dau glas manuscriselor în fața unei adunări, cu excepția ultimului capitol despre profesorul Hayao Kawai, care s-a materializat într-o prelegere ținută la Universitatea din Kyoto, în fața unei audiențe de vreo mie de persoane. De ce n-am ținut prelegerile? Mai întâi, pentru că mă simt destul de stânjenit să vorbesc așa, în fața oamenilor, despre mine și despre ocupația de a scrie romane. În plus, nu-mi place să dau explicații despre romanele pe care le scriu. Când ajung să vorbesc despre mine, încep fără voia mea să mă justific sau să mă laud. Nu asta este intenția mea, dar așa se vede din afară.”

„S-ar putea ca publicul să vadă în lucrarea de față un fel de eseu autobiografic, dar nu aceasta a fost intenţia mea când scriam. Eu am vrut să descriu, pe cât posibil concret și realist, drumul pe care l-am parcurs ca scriitor, gândurile și impresiile pe care le-am avut.”

„Am studiat la Facultatea de Litere, secția de Cinematografie și Teatru, dar, fiind și vremurile cum erau, acolo n-am învățat aproape nimic. Mi-am lăsat doar pletele și barba să crească și vagabondam prin campus.”

„eu unul nu mi-am putut permite «luxul de a mă bucura de zilele tinereții» nici sub aspectul timpului, nici sub cel financiar. Însă chiar și atunci, dacă prindeam vreun moment liber, citeam. Oricât de ocupat am fost și oricât de grea mi-a fost viața, cărțile și muzica au fost totdeauna pentru mine o bucurie imensă. O bucurie pe care nu mi-a putut-o fura nimeni.”

Acestea sunt câteva opinii ale scriitorului prezente în postața și în primul capitol (Sunt romancierii o specie tolerantă?) ale cărții lui Haruki Murakami, Meseria de romancier. Este o carte de memorialistică, nonficțională, care prezintă propria mărturie a formării ca scriitor. Ca și în cazul cărții „Autoportretul scriitorului ca alergător de cursă lungă” și romanul de față are elemente de biografie și ajută la cunoașterea naturii umane a marelui scriitor. Este o pledoarie pentru seriozitate (toate laturile vieții sale sunt dominate de această calitate, prezentă în patrimoniul național al japonezilor, aș zice eu), continuitate, modestie, dar și pentru iubirea de cărți și de muzică.

Nu este o carte fără de care nu ai putea înțelege imaginarul scriitorului, nu mi se pare o carte esențială decât poate pentru cei care bat la porțile afirmării în domeniul artistic. Mi se pare că distruge mitul inefabilității acestei meserii, al misterului și al farmecului acestei profesii. Pentru a fi scriitor nu îți trebuie studii, nici inteligență, ci trebuie să fii în stare să spui o poveste, spune Murakami. Povestește cu mândrie despre cariera sa de peste treizeci de ani și despre începuturile sale literare, care datează de la vârsta de treizeci de ani. Consideră că toate etapele vieții trebuie parcurse cuminte, dar, în cazul său, el sau viața  au  inversat puțin ordinea acestora, începând cu căsătoria. Bineînțeles că experiența de viața are un rol important în actul scrierii. Merită aprecieri scriitorii care dau dovadă de continuitate și care și reușesc să se întrețină din meseria acesta.

Rememorează perioada tinereții în care a avut un bar din care a încercat să se întrețină onorabil. Când a cunoscut succesul a abandonat activitatea anterioară și s-a dedicat exclusiv scrisului. Nu pierde din vedere nici activitatea sa de traducător și accentuează faptul că nu s-a abătut niciodată de la drumul său, nu a făcut compromisuri și nu a ascultat în scrierea unei cărți decât de el. Răzbat și aspecte de viață socială, este nemulțumit de societatea japoneză contemporană și chiar de viața literară, alegând să-și scrie majoritatea cărților în străinătate. Nu are copii, nu are prieteni foarte mulți, are o activitate judicios organizată. Fiecare zi și-o dedică scrisului și sportului.

Cum bine spunea în cealaltă carte memorialistică, Haruki Murakami este un scriitor -alergător de cursă lungă.

LOREDANA STAN