Azi te simți fericit, adică în jurul tău e o stare de bine. Lumea râde chiar și fără motiv, chiar și fără să fi consumat ceva. Nu te bucură nici cadourile, nici mesajele drăguțe, nici faptul că își mai aduce aminte cineva ( dintr-un trecut preistoric ) de tine, te încântă că vezi un cer ca din picturile bune, că soarele intră la culcare de după plapuma norilor. E ziua în care se cern multe lucruri și mulți oameni, cu inflație de vorbe dulci și de gesturi corecte, profesioniste. Și îți aduci aminte de vorbele lui Creangă care încep cu ”Și, Doamne, frumos era pe atunci…” și înțelegi că trăiești frumosul ăla, că, pentru tine, acum e atunci și pleci răzând spre lumea ta. Vă doresc să trăiți frumosul vostru!
Loredana Stan
