viață, pe bune, cu stiloul roșu în mână

Se pare că a venit primăvara. Lumea e fericită, iese din hibernare. Între liveurile murivalești, niște simulări energofage și alte gânduri cotidiene, viața e frumoasă. Un copil curios bate la o ușă ferecată, altul, din tavan, trimite ropote de pași și reprize de plâns, un Murivale spune cum a auzit el prima oară de Maria Callas (la Teatrul Municipal din Timișoara, în 1977) și cum a visat-o pe divă azi-noapte. Alții nu visează, dorm pentru că trebuie și au o viață nocturnă legănată de sunete marine din ecrane smart. Provocări nema, viață, pe bune, cu stiloul roșu în mână.

Acest articol a fost publicat în ale vieții. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.