Râsul tău e fundalul sonor al neputințelor mele.
Zgâlțâitul ființei tale mă clatină din temelii,
Îmi desface armăturile una câte una,
Cu care țineam la adăpost ce mai puteam din mine.
Și eu aud și văd numai în ritmul spasmodic al fericirii tale.
Ochelarii te ajută să râzi atât de bine.
Oasele umerilor tăi se arcuiesc fericit.
Și eu te privesc și îmblânzesc vorbele din jurul ființei mele.
Sufletele noastre sunt tupilate după stele.

Loredana Stan