Ne apropiem de apusul unei zile obișnuite. Ieri, martori ai unui răsărit, azi prezenți la un apus. Călătoria spre culmile Everestului emoțional s-a amânat. A fost o călătorie precum filmele din categoria amor fără extaz, ca să nu zic orgasm. Drumul a fost impresionant, cu mulți călători de toate felurile. Interesantă ieșirea din cocon a micuților călători și previzibilă prestația marilor călători. Importantă metamorfoza naratorului care și-a pus costumul omului invizibil sau casca lui August din ”Minunea”: două roluri jucate atât de bine care au stârnit interesul publicul telespectator, retras la alte televizoare.  Neștiută dorința de atenție și de cuvinte frumoase din spatele căștii și al costumului anonimului. Neghicită nevoia  de o baie de cuvinte frumoase. Înotul prin apele indiferenței mai bun decât cel prin alte ape. În rest, dizertații pe seama pudibonderiei firești a celor care folosesc sinonimia căsătorie, amor carnal. Dificilă și călătoria printr-un text de critică literară în care trebuie să pescuiești niște repere clare. Admirație pentru picioare dezgolite deasupra unei fuste cu franjuri. Absențe binefăcătoare transmise prin semnale moderne. La amiază, singurul mesean într-o sală de bal cu fantome. Ce vals frumos s-a dansat!

Loredana Stan