din ”Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău”

”În Miamas, brazii sunt făpturi vii, gânditoare, cu un interes oareșicum exagerat pentru design interior, dat fiind că-s doar niște conifere. Nu trăiesc în pădure, ci în cartierele de la sud ale împărăției, care au devenit foarte la modă în ultimii ani. Lucrează mai ales în publicitate și poartă eșarfe și în casă. Și, o dată pe an, imediat după prima zăpadă, brazii se adună în piața cea mare din fața castelului și se întrec care în ce casă să stea de Crăciun. Bradul își alege casa și nu invers, iar alegerea se stabilește prin concurs de dans. Odinioară se duelau cu pistoale, dar brazii țintesc așa de prost, încât  întrecerea dura o veșnicie. Așa că acum se întrec la dans, ceea ce arată destul de neobișnuit, având în vedere că n-au picioare. Și, dacă tu, ca neconifer, vrei să imiți un brad dansând, țopăi pe ambele picioare, pur și simplu. E foarte practic, mai ales pe ringuri de dans aglomerate.”

Acest articol a fost publicat în ale vieții, CĂRȚI, FICȚIUNE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.