Sunt sunete,  zgomote  care fac parte din existența noastră, fără de care ritmurile noastre ar fi nefirești. Zgomotul ușii zăvorâte, dimineața, la plecare, către alte trasee, tropăitul pașilor care urcă și coboară pe toate scările vieții, sunetul respirației sacadate generate de excitația de a naște o nouă pictură (auzit în fiecare live al unui artist vizual contemporan), trilurile păsărilor care viețuiesc prin copacii dimprejur, zgomotul mașinilor nervoase care urcă până la tine din spatele ferestrelor impenetrabile, agitația mașinilor de spălat care pare că mută zidurile universului, toate sunt ale noastre. Ale noastre sunt polifoniile acestea și amintirile ce se nasc odată cu ele.