Nu e un film de dragoste după rețete prestabilite. Este mai degrabă o călătorie printr-un oraș (Buenos Aires) cu imagini atât de variate și abia cunoscute, pretext de a dezvălui aspecte din viața interioară a unor oameni care nici ei nu se dezvăluie de la prima întâlnire.

Titlul filmului are legătură cu denumirea acelor pereți laterali, care sunt suprafețe enorme care ne separă și în care omul a ”săpat” ilegal, neregulat, ferestre, căi de evadare către lumină, către ceilalți. Asta îmi amintește de ”Iona” lui Marin Sorescu în care personajul spune că ”dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate”. ”Cutiile de pantofi” în care trăiesc personajele din filmul ”Medianeras” pot fi comparate cu niște burți de pești în care Iona a ”săpat” ferestre.

Cele două personaje, Mariana y Martin, Mariana și Martin, nu sunt niște victorioși, după standardele societății, în era sociabilității, dar sunt niște oameni care încearcă să afle cine sunt.