După ce zilele trecute eram învățați cum să ne vaccinăm sau nu (”după facultăți”), cum să gătim rața pe varză, cum să facem cursuri despre numerologie, studiul culorilor și horoscop, de ziua lui Eminescu, suntem sfătuiți cum să îl predăm pe Eminescu: educativ și calm, fără ură și alte ”arme”.

Bine că lumea își amintește de Poezie și Poet doar în contexte oficiale sau când cere ”datoria” rețelelor sociale.

Un licean de vreo 16 ani care a citit azi pentru prima dată poezia zglobie ”Vreo o zgâtie de fată„ scrisă chiar de Eminescu nu vedea nimic ironic, comic, în aceste versuri. Își ridicase căștile de pe o ureche și nu se știe ce voci mai auzea. După ce a terminat de comentat sui- generis poezia, a revenit la obiceiurile inițiale, și-a tras casca precum fesul pe antene, s-a conectat la energiile universului și a continuat să vorbească cu niște cetățeni nevăzuți, apoi a preferat să se transforme într-un B rotund, turcoaz, și să dea un mare ignore.

Eminescu se citește printre platforme de gaming, rețele sociale, aburii calzi ai cafelei sau așternuturi moi și somnoroase.

La mulți ani de ziua lui Eminescu!