necunoscut

”Sunteți magistral” îi spuse copilul

care, între timp, trecuse

printr-un examen de șofat și printr-o olimpiadă.

Și dintr-o dată niște lucruri căpătau sens.

Aerul era plin de diamante, vorba poeților optzeciști.

Filmul ”The Worst Person in the World” putea să aștepte.

Vorbeau despre lumea reală, despre negări și despre acceptări.

Cuvintele intraseră în minte și suflet.

Era starea de grație în care un război trecuse pe silent.

Și copilul plecase deja în marele necunoscut.

Loredana Stan

Acest articol a fost publicat în POEZIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.