Nu este o capodoperă, dar nici un film de ratat, datorită problematicii tratate: relația părinți-copii; condiția adolescentului care se confruntă cu depresia și anxietățile, neputința și vinovăția părintelui în fața acestei insidioase boli. Hugh Jackman (Peter) este un tată vulnerabil, care nu știe cum să gestioneze comportamentul derutant al fiului (absențele de la școală, mutilările, fuga de la un părinte la celălalt, condamnarea tatălui pentru divorțul părinților). Laura Dern (Kate) interpretează o mamă discretă și cumpătată în suferința de a nu-și putea ajuta copilul, având nostalgia iubirii față de fostul soț.

Filmul este o pledoarie pentru înțelegere față de cei care se confruntă cu probleme de sănătate mintală, pentru tratarea problemelor psihiatrice. În film are o apariție pasageră Anthony Hopkins (Anthony Miller), care joacă rolul bunicului adolescentului Nicholas. Dialogurile dintre Peter și tatăl său arată moștenirea unor comportamentelor nocive (manipularea emoțională, critica excesivă etc) și a incomunicării.