Eşti victima propriilor trăiri, Eşti victima sincerităţii tale bolnave afişate pe chipu-ţi urât. Eşti sătulă să umbli cu mănuşi până la cot pentru a spune ceva nevinovat. Eşti făcută să plăteşti şi iar să plăteşti, să fii judecată pentru lucruri pe care nu le ai nici în tine, nici cu tine. Mai bine să fugi cu tine, să te îmbrăţişezi, să miroși cel mai nou Rose Golden și să exclami: „sunt vie!”