Lumea se grăbeşte spre destinaţii mai fericite. E bucuroasă că scapă de o corvoadă şi îşi face timp pentru altele. Exultarea cuiva care a mai tăiat o zi de muncă ar trebui să sperie oamenii lucizi, căci, de fapt, lumea se grăbește spre moarte. Asta era starea la ora 13, când toți se bucurau că așa se sărbătorește Ziua Unirii, prin loaisir. Alți omeni de nădejde, „cerchiști” unioniști erau nevoiți să asiste la prezentarea volumului „1984” de George Orwell. Vlad îmi arăta mândru și frumos că își cumpărase cartea, Andrei îmi oferea o bomboană de sărbătorit, o drăguță avea o dilemă: să stea o jumătate de oră sau să fugă direct spre ortodont? Priviri și plictisite, și interesate, răspunsul magistral al lui Alice și interferențele pe care le-a găsit Larisa. Era liniște, roboticianul mult prea volubil a fost nevoit să părăsească un spațiu comod, dintr-o vecinătate confortabilă, declarând mai târziu că a avut parte de trei minute de fericire. Ana, frumoasă, impecabilă, caldă a realizat o prezentare pe măsura unei capodopere, așa cum e considerat volumul lui Orwell. Mario își seconda prietena și intervenea cu adăugiri istorice, marile lui pasiuni. Documentări ample, slide-uri utile, atractive, și Oceania, și Eurasia, și Estasia, și prespapier-ul, un glob de sticlă cu o mică bucată de coral în interior, și Ministerul Adevărului unde se fabrica minciuna, și iubirea, și Londra frumoasă în amintirile protagonistului etc. Legătura cu prezentul, avertismentele ficționale care între timp se făcuseră realitate, extremismul în recrudescență, bagatelizat și acoperit de un văl ignar etc etc. Se uitaseră dezamăgirile zilei, uneori cărțile le pot vindeca.