Category Archives: ale vieții

„Ou sont les neiges d’antan? Dar zilele când apariția unei cărți era o bucurie? Și zilele și iernile acelea s-au dus. A rămas să îmi țină companie numai amărăciunea.” Stelian Tănase

Într-o discuţie auzită întâmplător, cineva prezenta pe altcineva într-o lumină nesatisfăcătoare, trăgând concluzia: „e poet”. Pentru vulg, a fi poet e o alegere care îl situează pe cel în cauză, pe cel „defect”, în lumea celor demni de compasiune, pentru … Citește în continuare →

Într-o zi de joi e posibil să afli de harta papilelor gustative, pornind de la „dulcele eminescian”. Ei, vajnicii apărători ai jocului Kendama, fremătători eterni, desenatori în timpul dintre două explicații, te vor învăța cu ce parte a limbii simți … Citește în continuare →

Între încoronarea lui Charles al III-lea și postările din rețele sociale ale unor scriitori există „distanța” dintre „mirungere”, poze drăgălașe cu niște copii educați să fie așa, cadre cu femei ca niște mirese din „Marile speranțe”, mulțimi albastre electrizate, avioane … Citește în continuare →

Vorbea cineva despre „plăcerea de a cunoaște de dragul cunoașterii”. Oare cei care folosesc aiurea limba română, amestecând-o cu engleza, confundând sau inventând sensuri, după cum li se pare că sună mai bine, și spun „energetic” și „cinematic” „what a … Citește în continuare →

1.Există o artă de a face și de a primi urări. Răspunsurile acelea simple, dintr-un cuvânt sau două, par lipsite de energie sau invers proporționale cu efortul depus de a te gândi la cineva. E o disproporție, o dragoste cu … Citește în continuare →

-lat. „cu un grăunte de sare”, adică „cu haz” -mod de a sugera că cele spuse trebuie luate oarecum în glumă -exprimă faptul că o afirmație trebuie interpretată cu o oarecare reținere și prudență, deoarece nu este neapărat complet adevărată

Se dă enunțul: „O femeie militar a lovit un biciclist într-o stare apropiată de coma alcoolică”. Întrebarea care se pune este cine era aproape de comă, șoferița sau biciclistul? Conform acestei topici, pare că biciclistul, dar, de fapt, era invers.

„Să arzi o carte înseamnă să nu înțelegi de unde vine picătura de sînge cu care a fost scrisă lacrima amestecată în cerneluri tunelurile prin care adevărul se mișcă dintr-o parte în alta ca mercurul  pe sub dealurile copilăriei Știm … Citește în continuare →