Category Archives: ale vieții

Din corespondența lui Emil Brumaru

”Dragă Cezar Ivănescu, M-ai întrebat odată, prin 1968, de ce sunt atât de trist. Ce ţi-aş fi putut răspunde? Mereu e ceva neîmplinit, mereu e ceva pierdut, pierdut. Dar voiam să-ţi mulţumesc, să mă închin împreună cu tine. Mai întâi, … Citește în continuare

Publicat în ale vieții, Personalități, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru Din corespondența lui Emil Brumaru

ceva între durere, nostalgie, regret și voluptate

Sfârșiturile nasc sentimente de toate felurile, amintiri dintre cele mai ciudate, selecții  de clipe care, aparent, nu au ce căuta în mintea aceluiași om. Bunăoară, cineva nu poate uita capetele aplecate ale unor crai deștepți și frumoși, plictisiți și indiferenți … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru ceva între durere, nostalgie, regret și voluptate

DE PATRIA

  Fiecare se raportează cum poate la țara sa. În ecuația aceasta intră și educația, moștenirea culturală și alte variabile. Patriotismul e azi sau desuet, sau inexistent, sau în funcție de circumstanțe și de poziția socială, sau, rara avis, nealterat, … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru DE PATRIA

pleonasme

”inițiază campanii de voluntariat, în scop caritabil” este o formulare ce dezintegrează neuronii. Persoana emitentă nu a sesizat pleonasmul și chiar a întărit formularea, scriind pe hârtie emanația minții personale. În rest, numai de bine: urechi înghețate, teze și antiteze, … Citește în continuare

Publicat în ale vieții, limba română | Comentariile sunt dezactivate pentru pleonasme

”Ti se va ridica parul pe maini!”

Superbă incitare la a citi un articol monden. Trecem peste faptul că e scris fără diacritice.  Dacă măsura importanței unor vorbe e dată de ridicarea pilozității din anumite zone anatomice, nu mai e nimic de zis. Asta e măsura prostiei … Citește în continuare

Publicat în ale vieții, limba română | Comentariile sunt dezactivate pentru ”Ti se va ridica parul pe maini!”

”Forța destinului”

Uneori ”Forța destinului” de Verdi coboară din eter în caietul  unui copil curios, dornic să imortalizeze momentul și să transmită posterității că între două concepte literare se poate asculta muzică. Caietul său e mărturia unui timp fast în care minte … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru ”Forța destinului”

tot înainte

Ce te face să mergi înainte când se pare că nimic nu e  bine?  Un serial ca ”The Kominsky Method” (care numai revigorant nu e), un joc de-a vacanța, taste apăsate compulsiv către ai tăi, liniște, o pătură călduroasă, câteva … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru tot înainte

”Implacable November weather”-Charles Dickens, Bleak House

”Implacable November weather. ” Amintiri din adolescența unei fete  care nu avea neobrăzarea de a crede că e centrul universului, că are limba engleză și alte materii școlare la degetul mic, care se gândea cu timiditate la viitor, care trăia … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru ”Implacable November weather”-Charles Dickens, Bleak House

frig și mașini pe stradă

O întrebare superbă i-a ajuns în mâini: ”Ce te face să fii unic?”. Răspunsul: ”ironia și faptul că nu îmi place să vorbesc despre felul de a fi unic” a provocat zâmbete.  După consumarea momentului, ar mai putea fi adăugate … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru frig și mașini pe stradă

după-amiază brumată

Cică fericirea nu scrie niciun rând. O după-amiază cu Emil Brumaru te poate face și fericit și inspirat (asemenea comandamentelor contemporane) la scris. Poetul Brumaru e la fel de spumos și la 80 de ani. Interesante sunt poveștile lui despre … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru după-amiază brumată