Author Archives: mirabilissemper

DESPRE OAMENI

Sărbătorile sunt despre familie și alți oameni cu care ne-am întâlnit pe parcursul călătoriei noastre prin viață. Suntem împliniți dacă avem bucate înainte-ne, dacă respectăm tradițiile (pe care, unele dintre ele, chiar noi le-am creat), dacă toți ai noștri sunt bine, iar … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru DESPRE OAMENI

DE LA CONJUNCTIV ȘI VIITOR LA PERFECT COMPUS

E inflație de vorbe în perioada asta, o bogăție de verbe la conjunctiv și viitor, o pletoră de cuvinte din aria semantică a binelui. Dar câte dintre aceste gânduri au șansa de a se materializa în acțiuni devenite, pe parcursul … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Etichetat , , | Comentariile sunt dezactivate pentru DE LA CONJUNCTIV ȘI VIITOR LA PERFECT COMPUS

Ave, stulte!

Trebuie să fie cineva care să-i strice otiumul, normal, un prost,  trezit, resuscitat de câteva rânduri care îl privesc și pe el, căci universul stă pe loc dacă nu intervine pocitania în problemă. El stabilește și repere spațio-temporale, pentru a … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Etichetat , , | Comentariile sunt dezactivate pentru Ave, stulte!

Pescărușii iubirii noastre

    Pescărușii iubirii noastre țipă de foame, Zboară spre văzduhul despărțirii noastre. Fără apă și fără nisip, Fără castele construite în jurul cuvintelor noastre, Iubirea noastră moare de neputință. Ne-am mutam amândoi în singurătate Și așteptăm să se topească … Citește în continuare

Publicat în POEZIE | Etichetat | Comentariile sunt dezactivate pentru Pescărușii iubirii noastre

oamenii ca niște consumabile

Are o senzație dureroasă că poate fi oricând aruncat la gunoi, că, dacă nu servește la nimic, de fapt, nimănui, poate să dispară. Rămâne doar cu senzațiile și cu vorbele ascuțite din gât, cu înjurăturile din gând, pentru că nu folosește … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru oamenii ca niște consumabile

MOLIENDO CAFE

Trezește-mă când toate râșnițele din lume își vor fi terminat de măcinat cafeaua și când bărbații se vor fi săturat de așteptat la mese… partenere de tangou. Când rodiile însângerate vor fi înlocuit merele păcătoase, Când vor fi încetat vaietele … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru MOLIENDO CAFE

câte ceva

evenimentele perioadei faste prin care trece scriitorul de provincie: fustele scurte purtate de muieri tomnatice, interviuri proaste acordate și luate de oameni lipsiți de inspirație, vizite în locuri pline de dorințe literare, cărăușie de cărți spre serviciu, șiretlicuri proaste de copii … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru câte ceva

Ziua cu orbi

Ieri fusese ziua cu orbi, a orbilor cu ochi și a orbilor fără ochi. Mai fuseseră asemenea zile, dar asta fusese ”deosebită”. Era ”deosebit” să vezi cum orbește subit un om care a făcut parte din trecutul tău, cum surzește atunci … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru Ziua cu orbi

așteptările unui anonim

Se cam săturase de anonimat. Resemnarea că e făcut să îi pună în valoare pe alții se topise. Voia puțină glorie și pentru el. Avea chef să i se reverse în auz mierea dulce a mulțumirilor. Invidia că alții culeg … Citește în continuare

Publicat în ale vieții, CHESTII, JURNAL | Comentariile sunt dezactivate pentru așteptările unui anonim

sciziuni

Urăști cu toată ființa caracterul unuia, dar tocmai ai descoperit că trebuie să împarți ura cu iubirea, pentru că  scrie bine; scrie ce ai fi vrut și tu să scrii, dar ți-a luat-o înainte. Nu ești prima ființă care constați … Citește în continuare

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru sciziuni