Category Archives: ale vieții

Urăști cu toată ființa caracterul unuia, dar tocmai ai descoperit că trebuie să împarți ura cu iubirea, pentru că  scrie bine; scrie ce ai fi vrut și tu să scrii, dar ți-a luat-o înainte. Nu ești prima ființă care constați … Citește în continuare →

În ficțiune, e fie un ”chip binevoitor”, fie o scorpie care îngrădește iubirea liberă și spontană a unui adolescent rebel. Nu are nicio aură de magistra, nu are sentimente, e ca o ”ființă de hârtie”. E mai ușor să faci … Citește în continuare →

Lumea merge și la teatru. Într-un oraș mic, o piesă de teatru cu Florin Piersic și Medeea Marinescu este un eveniment așteptat. Biletele se pun în vânzare cu o lună de zile înainte și se epuizează foarte repede. Sala e … Citește în continuare →

Între ploi e multă viață, multe fapte care merită consemnate, multe revolte surde, multe adolescențe care se nu se înțeleg pe sine, multe râsete care contaminează universul. Sunt și zbaterile adultului care încearcă să citească suflete zăvorâte bine. Adulții ăștia … Citește în continuare →

Mi-e dor mereu de cei vechi… Până când cei noi devin și ei mult prea vechi. Așa, dorul se ostoiește între azi și ieri, între acum și atunci.

Pauza de weekend se terminase, lunea în care nici iarba nu creşte trecuse, venise marţea în care avusese revelaţia sporirii ostilităţii din jurul său. Şi ea se hrănea din rău, din priviri îmbufnate şi gesturi acre, din mărturisiri acide făcute … Citește în continuare →

Vor urma zile de nebunie, căci nebunii ies din cocon toamna. Vor urla în van, vor striga la bătrâna lună, se vor hrăni cu sângele închipuirilor și cu scenariile răului. Azi toate lucrurile astea par departe. Azi e un soare … Citește în continuare →

– o carte de 816 pagini despre condiţia artistului, despre viaţa şi opera lui MICHELANGELO BUONAROTTI. Titlul cărţii (devenit un clişeu folosit mai ales de către cei care nu au citit cartea) este crezul unui om devotat întru totul artei, … Citește în continuare →

Într-o zi de vineri, un om a intrat în greva scrisului. Nu era un eveniment important, nu se oprise lumea în loc pentru a afla detalii despre momentul luării deciziei. Nu se ştia decât că omul, scârbit de atâţia scriitori … Citește în continuare →