Mirabilissemper's Blog

Din ”Război și pace”- LEV TOLSTOI

”Prinţul Andrei credea şi spunea că fericirea e numai negativă, dar spunea lucrul acesta cu o nuanţă de amărăciune şi de ironie. Era ca şi cum spunând acestea ar fi vrut să-şi exprime un alt gând, şi anume că toate aspiraţiile sădite în sufletul nostru, năzuinţele spre fericirea pozitivă, au fost sădite în noi numai pentru ca, neputând fi satisfăcute, să ne chinuiască. Pierre, însă, recunoştea, fără nici un gând ascuns, cât de îndreptăţită era această părere. Privaţia de suferinţă, satisfacerea trebuinţelor şi, ca o urmare, libertatea de a-ţi alege ocupaţiile, adică felul de viaţă, reprezentau acum pentru Pierre cea mai mare şi mai de netăgăduit fericire a omului. Abia acum şi aici, pentru prima oară Pierre putu preţui pe deplin voluptatea de a mânca atunci când eşti flămând, de a bea când ţi-e sete, de a dormi când ţi-e somn, de a te încălzi când ţi-e frig, de a sta de vorbă cu un om când ai chef să schimbi o vorbă şi să asculţi sunetul unei voci omeneşti. Satisfacerea trebuinţelor – hrană bună, curăţenie şi libertate – i se păreau lui Pierre acum, când era lipsit de toate acestea, fericirea cea mai înaltă.”

• apropierea morții, din perspectiva unui copil: ”Trăsăturile feței păreau să-i fi fost descompuse de o mână invizibilă, precum un mozaic, și apoi recompuse, dar cu o altă expresie. O pulbere palidă i se așezase pe piele, acoperind roșeața vie care îi ținea chipul la un loc și dându-i luciul patinat patinat alunei măști de ipsos. Luiza avu impresia că Emma Textoris fusese acoperită cu o crustă casantă de zahăr pudră, ca un măr glasat. Ar fi vrut să o atingă cu degetele, să spargă crusta și să o scoată pe bătrână din nou la suprafață.”
• despre funcțiile visului : ”visul nu e doar o iluzie spulberată de venirea zilei, ci o capcană care îi amenință mintea și sănătatea”; ” Visul poate fi un lucru primejdios. Nu ai voie să te arunci iresponsabil în voia lui. Trebuie să-ți menții puterea de a distinge. (…) Îmi place prea mult să visez. E singurul loc unde sunt liberă. Și fericită.” ; ”atunci când visul intră în atingere cu realitatea, fiecare greșeală din vis înseamnă un accident în realitate. Dacă te îneci în vis, se poate întâmpla să te sufoci în pat. Dacă te rătăcești în vis, să devii schizofrenic în lumea obișnuită.”; ” Nu crezi că visul acesta exprimă și dorințe sociale? (….)Vreau să spun, dorințe compensatorii din viața noastră de zi cu zi?„: „Câtă vreme visez, nu mă simt amenințată. Indiferent cât de îngrozitoare sunt visele„;
• despre iubire trupească : ”rămase goală în lumina lunii, ca o statuie de chihlimbar scufundată într-o baie de mercur lichid. Conturul trupului îi părea suflat în argint viu, în timp ce formele cărnii se mlădiau în penumbră. Se învârti ușor, cu brațele ridicate sub păr. Luna îi prinse sânii într-un halo de beteală, ce se răsfrângea pe curba lor moale și zveltă. Astrul nopții îi mângâia cu puful său rece curba șoldurilor, rotunjimea coapselor, moliciunea pântecului, părul pubisului.”

Loredana Stan

„ Dar, paradoxal, în aceeași epocă în care lumea noastră, din punct de vedere moral, a fost împinsă înapoi cu o mie de ani, am văzut aceeași omenire ridicându-se prin tehnică și creație spirituală la performanțe nebănuite, întrecând într-o clipă tot ce s-a realizat în milioane de ani: cucerirea văzduhului cu ajutorul avionului, transmiterea cuvântului omenesc la capătul pământului în aceeași secundă și, odată cu aceasta, victoria asupra întregului spațiu universal, fisiunea atomului, înfrângerea celor mai perfide boli, realizarea aproape zilnică a ceea ce până ieri încă mai părea irealizabil. Niciodată până la  ceasul de față nu s-a dedat omenirea, în întregul ei, la excese mai diabolice și niciodată n-a creat ea lucruri mai divine ca acum.”

”bogăția o savurai având-o , și nu afișând-o”