rinoceri

Publicat pe noiembrie 14, 2015 de mirabilissemper

Frunze ruginite și realitate de coșmar.Locuim în coșmar și ne împrietenim cu el. Ne obișnuim cu toate: cu morți stupide, cu accidente banale, cu gândiri sinucigașe și cu prostia păzită de toleranță și de politețe.Vina e aceea de a fi în locul nepotrivit. Niciun loc nu mai e sigur. Și de tine începe să ți se facă frică.Dacă te transformi în rinocer și nu poți să te salvezi? Dacă te dai bătut?

”BERENGER (se uită pe fereastră): Nu mai sînt decât ei pe străzi. (Fuge la fereastra din spate.) Numai ei! Ai greşit, Daisy. (Se uită iarăşi pe fereastra din faţă.) Cât vezi cu ochii – nici o fiinţă omenească. Au devenit stăpânii străzii. Unicorni şi bicorni, jumate-jumate, fără nici un alt semn distinctiv! (Se aud zgomotele puternice ale cursei rinocerilor, nişte zgomote muzicalizate, totuşi. Pe peretele din fundal apar şi dispar consecutiv capete de rinoceri stilizate, care vor fi tot mai numeroase până la sfârşitul actului. Către final, ele vor rămâne tot mai mult prezente, până se vor fixa definitiv pe perete. Ele vor trebui să fie din ce în ce mai frumoase, în ciuda monstruozităţii lor.)”

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru rinoceri

Tinerețe

Publicat pe noiembrie 6, 2015 de mirabilissemper

Mă privești din spatele gardului de inefabile degete.

Ți-ai construit un scut fragil cât să nu poți să vezi prea departe.

Ochii ți se ascund în linii mai frânte

Și cuvintele se rostesc pe jumătate.

E liniște pentru odihna gesturilor tale.

E muzică pentru urechile intrate adânc, în tăcere.

Cum o fi lumea din preajma mâinilor tale,

Baletând mai ceva ca-n lacul lebedelor?

Cum o mai fi viața când totul e al tău

Și îți permiți luxul să privești cu ură iubirea?

Publicat în POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru Tinerețe

unui alt băiat

Publicat pe noiembrie 5, 2015 de mirabilissemper

Scriitorul ar fi trebuit să-i scrie ceva unui băiat drăguț, ar fi trebuit să scrie ceva despre el. Dar scriitorul e neputincios, băiatul e plin de viață și energia lui vitalistă îl inhibă pe adult. Maturul ar vrea să celebreze viața din copil, să-i cânte așa se cânta și se descânta prin operele lui Creangă. Dar cum să spună că în graseirea sunetelor băiatului se ascunde o lume adâncă, plină de taine pe care nici sora geamănă a lui nu le descifrează. Așa că o să-l invite pe băiat să iasă mai des din lumea sa profundă ca o crisalidă și să nu-i fie frică să privească împrejur.

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru unui alt băiat

no dream

Publicat pe noiembrie 4, 2015 de mirabilissemper

nu știa unde se află. s-a trezit abulic, cu revelația că nu e născut pentru secolul acesta, că e pierdut printre ani insipizi, că e suspendat într-o clipă rotundă care se învârte la nesfârșit, în gol. auzea repetitiv o melodie nostalgică și nu îl mai impresiona nimic. nu mai înțelegea cuvintele zilei. ce să mai creadă? ce să mai visezi?

”Dar prea m-am săturat de atâta duhoare în somn.
– Visul și peștele
– Visul unu – crap.
– Visul doi – morun.
– Visul trei – plătică.
– La plătică întotdeauna mă trezesc înjurând. Mă foiesc în pat până spre ziuaă, când ațipesc din nou și….ce crezi că visez?
– (Curios) Ce?
– Ghicește.
– O balenă?
– As, n-am eu norocul asta. Ce crezi că visez?
– (Și mai curios) O fâţă.
– O fâță?
– O fâță de pește atât de mic, încât…
– Nici nu ți-l poți aminti.
– Se topește până te trezești”.

Publicat în FICȚIUNE | Comentariile sunt dezactivate pentru no dream

emoticoane însuflețite

Publicat pe octombrie 27, 2015 de mirabilissemper

astăzi a văzut o femeie căreia nu i-a provocat un sentiment de fatigue, vorba unui mare înțelept trăitor prin cerurile înalte ale politicii, ci o schimbare bruscă a direcției de mers. cum mergea furnicuța singuratică spre mușuroiul ei, deodată, la vederea emoticonului însuflețit (căci reprezentările ei sunt iconice), s-a mutat pe trotuarul celălalt. nu s-a produs vreun accident de circulație, furnicuța nu a fost rănită, ci, imperturbabilă, și-a purtat sarcina din brațe cu mare grație și s-a scuturat de parcă văzuse o fantomă din visele ei cu vrăjitoare și monștri. privită din spate, furnicuța era frumoasă și sexoasă, cum ar zice zăvoranca de băsescu. furnicuța era mămoasă și cu gândul la puiul ei trăitor la capitală. bărbatul emoticon a rămas ca un stâlp eminescian în soare, nu în lună, și a început să calculeze traiectoria neuniformă a necuvântătoarei. îi dădea cu virgule și se jura că, data viitoare se va ruga la ” nori și ceruri nalte”, să-i dea furnicuței numai drumuri line, fără surprize cu emoticoane însuflețite.

Publicat în FICȚIUNE | Comentariile sunt dezactivate pentru emoticoane însuflețite

ca o scamă

Publicat pe octombrie 26, 2015 de mirabilissemper

pentru unii era mort și îngropat. nu era prima dată când se simțea invizibil, dar acum era și inexistent. un mort  care totuși bântuie în căutarea vieții. se trecea peste el ca peste o groapă pe care trebuie să o sari ca să nu îți păteze hainele. alții se purtau de parcă era o scamă care îți strica imaginea.alții îl treceau la categoria și altele, diverse. provoca o curse cu obstacole nebunească, fără satisfacții, dar cu beneficii în indiferență.lumea îl trata cu indiferență. ei și? își zise într-o dimineață după ce visase că omorâse și se curăța de sânge pe o cămașă cadrilată. când se trezise, cămașa ieșea discret, dintr-un sertar, și cerea parcă atenție. sângele din vis i se urcase într-o parte a corpului și aștepta să coboare în realitate. era bine. ca în reclama la comunicare.

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru ca o scamă

toamnă

Publicat pe octombrie 4, 2015 de mirabilissemper

Cohorte de oameni se îndreptau spre piață unde se sărbătorea Ziua Recoltei. Acolo, toată lumea se știa cu toată lumea. Abulici, oamenii mergeau în toate direcțiile. Cei mai hotărâți rămăseseră pe loc să privească scena ridicată ad-hoc(pentru acest scop) unde, singuratic, un om în costum popular se chinuia să dea aparența mulțumirii de sine. Bătrâni ajutați de bastoane ieșiseră din casă de dorul satisfacției de a negocia prețul castraveților.Venise toamna, era cald încă, iar  muzica și sunetele vocilor care discutau despre orice creau un fundal obositor. Era fundalul pe care timpul curgea roditor și scump ca prețul conopidei sau al gutuilor.

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru toamnă

liftul din vis

Publicat pe septembrie 12, 2015 de mirabilissemper

Azi-noapte cobora cu un lift infernal de rapid. Nu mai ținea minte cu cine era în acel tărâm și nici spre ce spații călătorea. Rămăseseră doar golul din stomac și senzația că i se dislocau picioarele din lăcașurile naturale. La trezire era în liftul lui Murakami. Pentru că vremea era potrivită doar pentru lenevit și citit, se hotărâse să deschidă altă carte a scriitorului japonez: ”Liftul continua să urce infernal de încet. Poate doar aveam impresia că urca. Nu băgam mâna-n foc. Din pricina mișcării lui imperceptibile, pierdusem orice simț al direcției. Dacă oare cobora? Sau dacă nu se mișca deloc? Punând cap la cap împrejurările care mă aduseseră acolo, voiam să cred că liftul urca. Era totuși o presupunere lipsită de orice temei. Poate am urcat douăsprezece etaje și apoi am coborât trei sau poate am făcut înconjurul lumii și am revenit la punctul de plecare. Chiar nu-mi dădeam seama.” Ajunsese să viseze începutul cărții pe care avea să o deschidă. (Erau diferențe clare între experiența onirică și cea livrescă: în vis știa bine că era în coborâre, nu avea dileme de niciun fel, decât o uriașă spaimă.)Fantastic demn de Murakami. Viață trăită ca în cărți. Visul era piatra de intrare către un spațiu pe care îl înțelegea cu simțuri exacerbate. Aventura continua.

Publicat în ale vieții, CĂRȚI, FICȚIUNE | Comentariile sunt dezactivate pentru liftul din vis

din septembrie

Publicat pe septembrie 1, 2015 de mirabilissemper

septembrie a venit într-o marți când mirosea încă a vară.nicio adiere de toamnă nu se simțea. oamenii încă mai adunau rezerve de soare pentru vremuri mai rele. rezerva îi istovise deja, dar oamenii trăiau pe o planetă imprevizibilă și trebuia să fii pregătit pentru orice. ficțiunea contamina realitatea cu întâmplări demne de toată atenția. imperfectul era un timp la modă pentru că sosise momentul prezentului de care toată lumea fugea. multe cacofonii și repetiții supărătoare își făceau loc printre vocile orgasmatice ale extaziaților zilei. era bine când răsărea soarele și când apunea, răcoarea acoperea capetele ce nu coborâseră încă în pernele alinătoare.acum era liniște, dar suricatele așteptau la pândă să iasă de după televizoare, să mănânce tihna gândirii și să expulzeze idei dintr-un pântec infecțios. așa era acum: și verde obosit și arsură de frunze și răcoare din când în când și frumusețe puțină. amestec de estetică a urâtului previzibil pentru că se reedita același scenariu al zilelor. încă o dată nimic nici măcar nu mai părea nou.

Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru din septembrie

clișee

Publicat pe august 28, 2015 de mirabilissemper
  • chestia cu mentalitatea
  • iubirea necondiționată
  • provocările
  • asumarea
  • despre ce vorbim?
  • în ce țară trăim?
  • chestia cu zona de confort nu s-a răspândit prea mult, dar va face carieră, în rândul celor care vorbesc rom-engleza
Publicat în ale vieții | Comentariile sunt dezactivate pentru clișee