Prima carte propusă la Cercul de lectură „Animus” a fost romanul de debut al scriitorului american Stephen Chbosky, ”The Perks of Being a Wallflower”, care a împlinit anul acesta un sfert de secol de la apariție. Scriitorul s-a născut în 25 ianuarie 1970, în Pittsburgh, Pennsylvania, este scriitor, scenarist și regizor. A studiat la University of Southern California, unde a obținut o diplomă în scenaristică. Și-a început cariera în lumea filmului și a literaturii, scriind scenarii și lucrând la proiecte de televiziune. În 2012, Chbosky a regizat adaptarea cinematografică a romanului, avându-i în distribuție pe Logan Lerman, Emma Watson și Ezra Miller.
Procesul scrierii acestui roman a început când autorul avea 26 de ani, lucrarea fiind desăvârșită doi ani mai târziu. De asemenea, autorul mărturisea într-un interviu că a primit multe scrisori de la cititori care îi erau recunoscători pentru salvarea pe care le-a adus-o acest roman, influențându-i în luarea unor decizii vitale, așa cum a făcut și personajul principal, Charlie. Scriitorul chiar a citit în cadrul unei emisiuni televizate o scrisoare emoționantă de la o adolescentă căreia ”The Perks of Being a Wallflower” îi redase speranța și dorința de a lupta pentru fericire. Stephen Chbosky remarca puterea acestei opere literare de a ajunge la sufletele atâtor cititori: “To me, it’s all about the next kid. It literally is a matter of life and death and to take it that seriously.” („Pentru mine, totul se rezumă la următorul copil. Este literalmente o chestiune de viață și de moarte și trebuie tratată cu toată seriozitatea.”)
Titlul original al romanului, în traducere literală, se referea la „avantajele de a fi o floare de perete”, traducerea exactă a cuvântului „Wallflower” în limba română fiind dificilă, deoarece nu există o construcție echivalentă. Știm că termenul se referă la o persoană timidă, care stă pe margine și observă, nevrând să fie în centrul atenției. Titlul românesc al cărții lui Chbosky, „Jurnalul unui adolescent timid” așază cartea în descendența romanului lui Mircea Eliade, scris în 1924-1925 și publicat abia în 1989. Două cărți reprezentative pentru tema adolescenței, „documente exemplare” ale acestei vârste, care tratează cu sinceritate, fără ostentații stilistice, problematica specifică acestei etape: condiția tânărului care este diferit de semeni, dorința de integrare, de autocunoaștere etc. Cartea lui Chbosky conține trimiteri la realitatea anilor ’90, romanul lui Eliade descrie indirect societatea interbelică, ambele propunând prototipuri de adolescenți tipici, cu trăiri specifice, dincolo de contextul epocii. Problematica romanelor este universal valabilă, propunând teme legate de identitate, sinucidere, prietenie, relația cu școala, relația cu profesorii și părinții.
Romanul american nu este un jurnal, dar adoptă convenția scriiturii moderne, a autenticității, fiind alcătuit din scrisorile trimise de Charlie, protagonistul ficțiunii, unui prieten fără nume, individualizat printr-o situație de viață, care are calitatea de a fi un receptor tăcut, pasiv, de la care nu se așteaptă niciun feedback: „Doar am nevoie să știu că cineva acolo ascultă și înțelege[…]” Charlie este elev în clasa a IX-a, este marcat la începutul cărții de sinuciderea celui mai bun prieten, are crize de anxietate și plânge mult, face tratament psihiatric, se bucură de sprijinul familiei sale, nu are prieteni și încearcă să se adapteze la o lume dură, cu reguli greu de înțeles, în care a fi sensibil, a fi diferit sunt etichete care condamnă la umilințe și multiple forme de violență.
Charlie scrie prima scrisoare în 25 august 1991 și o încheie pe ultima în 23 august 1992. Un an în care acesta încearcă să supraviețuiască morții prietenului său și a mătușii Helen, dar și să înțeleagă cauzele profunde ale depresiei sale, cu ajutorul prietenilor Patrick și Sam, a profesorului Bill, a fratelui și a surorii sale, a părinților, a cărților și a muzicii.
Anii ’90 reprezintă o etapă în care tehnologia digitală abia începea să își facă simțită prezența, în care tinerii nu se imersau în rețele sociale, în lumea virtuală, în general, și puneau preț pe interacțiuni sociale, „participau” la viață (reproșul și sfatul dat de profesorul de engleză adolescentului Charlie.) Petrecerile, sportul, lecturile, școala sunt activitățile cotidiene ale acestor tineri, personaje interesante, cu comportamente mai mult sau mai puțin imorale, neînțeleși, abuzați, în căutarea identității sexuale, a sinelui.
Charlie experimentează „botezul” unei petreceri la care se consumă droguri, alcool, caută motive pentru a trăi, se îndrăgostește de Sam, trece printr-o relație cu o fată mult prea intruzivă, își consolidează prietenia cu sora sa, cu prietenul Patrick, ajutându-i pe amândoi în situații dificile (avortul surorii sale și despărțirea lui Patrick de iubitul său), dar apropiindu-se și de fratele sportiv.
Acțiunea cărții este proiectată pe fundalul imaginii societății americane. Indirect, transpar aspecte legate de sistemul de învățământ, viață cotidiană etc. Descrierea tradițiilor unei societăți consumeriste: Thanksgiving Day, Secret Santa, Crăciunul, balul de absolvire al liceenilor etc. sunt realist descrise, într-un limbaj accesibil (ca din perspectiva unui adolescent de 15-16 ani).
Profesorul îi propune lui Charlie ca teme suplimentare să citească cărți importante, adolescentul introvertit făcând o pasiune pentru „De veghe în lanul de secară”. Adolescentul timid este definit și de adorația pentru hitul „Asleep” ca și plăcerea de se simți „infinitul” alături de prietenii săi.
Protagonistul are o candoare care îl individualizează, nu știe să mintă, „paradisurile artificiale” fiind un substitut pasager pentru neîmplinirile vieții. Poezia pe care i-o citește Charlie lui Patrick, un „bilet de adio al unui băiat care-și luase zilele” este manifestul unei generații de copii neînțeleși, este strigătul de revoltă al celor care nu mai pot să vadă speranța intrând în viața lor.
Valoarea educativă a cărții rezidă în pledoaria pentru prietenie și toleranță, iar titlurile de cărți pe care tinerii cititori le pot descoperi pe tot parcursul romanului, ca și playlistul generos pe care îl ascultă personajele oferă o modalitate neconvențională și agreabilă de educație culturală, intelectuală.
”The Perks of Being a Wallflower”/„Jurnalul unui adolescent timid” de Stephen Chbosky s-a clasicizat, devenind un roman cult, îndeosebi în literatura americană, tratând teme întunecate și apăsătoare, dar cu un mesaj optimist, al încrederii în viață: „dacă asta va fi ultima mea scrisoare, te rog să mă crezi că lucrurile stau bine în ceea ce mă privește și chiar dacă n-ar fi așa, vor sta bine cât de curând.”
prof. Loredana Stan
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.