Astăzi, 14 octombrie 2026, am avut bucuria de a participa, alături de elevii mei, la emoționanta lansare a volumului „Casa cu flori de liliac” scris de Manuela Ghika-Oroveanu și Ana Iorga, eveniment desfășurat în cadrul Salonului de Carte organizat de Biblioteca Județeană Ialomița ”Ștefan Bănulescu”. A fost o invitație la lectură, dar și o lecție prietenoasă de istorie, pentru generația tânără, un prilej de a reflecta la educație, respect, memorie, datorie față de țară. Cartea a fost inspirată de fotografiile bunicului prințesei Ghika, oftalmologul Constantin Pandelescu, fiind născută din povești adevărate de viață. Jurnalista Ana Iorga a prezentat original volumul-interviu drept un dialog „între două fete care fie se plimbă prin București, fie stau la cafea, fie vorbesc despre lucruri mai triste, mai vesele, despre biografiile personale”. Elevii mei filologi, din clasele a IX-a, a X-a, a XI-a au fost captivați de discuție, adresând numeroase întrebări pentru care au fost răsplătiți cu volumul azi lansat, însoțit de autograf.

Nici în vacanță nu lipsim de la întâlnirea cu minunatele cărți și cu oamenii care le creează și le promovează.

O asemenea întâlnire a fost lansarea volumelor „Zăpezi de tei” și „Crescuți în puf. Discuții curajoase despre educația copiilor”, semnate de prof. univ. dr. Anca Nedelcu, eveniment organizat de Biblioteca Județeană Ialomița ”Ștefan Bănulescu” , în cadrul Salonului Anual de Carte, ediția a XXXV-a.

Prof. univ. dr. Anca Nedelcu a cucerit publicul prin căldura, dar și profesionalismul prezentării. Autoarea ne-a mărturisit că volumul de beletristică „Zăpezi de tei” a fost construit în jurul pierderii unei tinere doctorande și a avut ca pretext narativ reîntâlnirea unor foști colegi, la 30 de ani de la absolvirea gimnaziului. „Este o carte cu mulți profesori” ne-a spus autoarea Anca Nedelcu și cu lecții de viață născute din experiențe prin care trece fiecare. În roman au fost integrate firesc elemente de psihologie în construcția personajelor, oferind o perspectivă asupra complexității umane.

Un loc important în cadrul întâlnirii l-a ocupat prezentarea volumului „Crescuți în puf. Discuții curajoase despre educația copiilor”, o lucrare de pedagogie, apărută anul acesta la Editura „Trei”, despre provocările educației contemporane. Printre temele de interes ale volumului care au fost aduse în discuție de prof. univ. dr. Anca Nedelcu s-au regăsit definirea conceptului din titlul cărții, echilibrul dintre empatie, fermitate și exigență, relația dintre familie și școală; responsabilitatea comună pentru educație, cultivarea independenței etc.

Caracterul interactiv al întâlnirii a fost conturat și de provocarea oferită elevilor prezenți de a răspunde la întrebarea dacă ei au fost crescuți în puf și de a explica ce înseamnă pentru ei această expresie. Răspunsurile elevilor au impresionat prin sinceritate, spontaneitate și maturitatea reflecțiilor.

La final, autoarea Anca Nedelcu a mărturisit că va păstra această întâlnire printre cele de suflet, impresionată de atmosfera caldă, de sinceritatea dialogului cu tinerii.

Le mulțumesc elevilor de la profilul filologie, din clasele a IX-a și a X-a, care au fost prezenți la această interesantă lansare de carte, alegând „să iasă din puf ” chiar și pe o vreme deloc prietenoasă, dovedind că interesul pentru lectură și dialog poate învinge capriciile vremii.

Penultimul eveniment (înaintea închiderii oficiale) al Salonului Anual de Carte -2026, organizat de Biblioteca Județeană Ialomița ”Ștefan Bănulescu” a fost dedicat literaturii române contemporane, prilejuind întâlnirea cu romanul „Hemiptera” scris de Andreea Răsuceanu. Lansarea de carte s-a desfășurat sub forma unui interviu realizat chiar în fața noastră de publicistul și scriitorul Cristian Pătrășconiu care a avut-o ca invitată pe scriitoarea Andreea Răsuceanu.

Dialogul ne-a purtat în universul romanului „Hemiptera”, deschizând o conversație despre memorie și uitare, iubire și pierdere, despre București și poveștile pe care le păstrează locurile sale.

Scriitoarea ne-a mărturisit aspecte din laboratorul său de creație: romanul s-a construit în jurul sunetului cicadelor și al temei istorice, fiecare capitol fiind organizat în funcție de un personaj care provine dintr-un anumit strat al societății. Ideea centrală a romanului are în vedere starea de sfârșit lent, de apocalipsă continuă la care omul nu mai meditează în prezent. În sensul acesta scriitoarea a ales drept spațiu al acțiunii cartierul Balta Albă, fostul Câmp al Dudeștilor unde erau aruncate cadavrele celor îmbolnăviți în perioada ciumei lui Caragea.

Printre ideile care mi-au atras atenția s-a numărat neîncrederea autoarei în rolul terapeutic al literaturii, dar și în cei care declară că scriu doar pentru ei.

În finalul întâlnirii, scriitoarea Andreea Răsuceanu a vorbit despre mesajul pozitiv al romanului „Hemiptera”, care, dincolo de istoriile întunecate, lasă loc unui alt început și unei regenerări, iubirea, neputând învinge moartea fizică, însoțește umanitatea prin experiența pierderii.

Evenimentul la care am asistat astăzi, 28 octombrie, a fost un dialog între doi mari intelectuali ai culturii române contemporane, care ar merita continuat și dezvoltat într-o carte.