Category Archives: ale vieții

chestia cu mentalitatea iubirea necondiționată provocările asumarea despre ce vorbim? în ce țară trăim? chestia cu zona de confort nu s-a răspândit prea mult, dar va face carieră, în rândul celor care vorbesc rom-engleza

Azi nu a făcut decât să învețe ce înseamnă pentru tineri cartea. Stângaci sau dezinvolți, eliptici, vorbind nonverbal sau oferind un spectacol al neologismelor, ei sunt diferiți și totuși asemănători. Placizi, ”agățând” cuvintele pentru că altceva nu știu ce să … Citește în continuare →

Pe fundal curge o transimisie sportivă. E un sport frumos, cu oameni care știu să vorbească și să se poarte. Comentariile sunt decente. Nu o scandalizează, chiar o vindecă de atâtea știri din politică. Se spune ceva de o floretistă, … Citește în continuare →

În patria unde pictorii sunt poeți și poeții compozitori Mai există speranțe pentru popularea planetei cu replici bune. Mai aflăm de la procurori că nu se anchetează doar șpăgi Și că s-au disjuns cauze în care florile sunt victimele absenței … Citește în continuare →

Portretul parvenitului l-am întâlnit azi, mai actual ca oricând: ”(…) un obraz mai gros, un stomac în stare să digere și ouă clocite,(…) neapărat o șiră a spinării flexibilă ca nuiaua (…)” (Camil Petrescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte … Citește în continuare →

Zi fructuoasă. S-au întâmplat  de toate: de la  poale rotitoare în vid nebun,  discuții tacite despre ura unui tânăr, dureri musculare ale unui suflet ce vrea puțină atenție și cuvinte inteligente despre limbi moarte. Autocenzură a nevoii imperioase de a doborî … Citește în continuare →

Uneori vacanțele încep și se termină sub semnul aceluiași negotium. Nu te retragi în munți să contempli cum picură timpul în urechile tale zgomotul tihnei, ci rămâi in medias res, antrenându-te și pregătindu-i pe alții pentru bucuriile viitoare ale sufletului … Citește în continuare →

Panica era noua ei stare de grație. O simțea în adâncul ei, până în suflet și trăia cu ea într-o dulce conviețuire. Spaima că nu s-a făcut înțeleasă, că n-o să sfârșească niciodată ce a promis, că o să dezamăgească și  că … Citește în continuare →

Un chip blond mă privește cât pentru toate notele de 10 luate cândva, într-o vară în care soarele îi albise zilele. E trist pentru că vara s-a dus, iar notele din portativ nu mai au decât valoare sentimentală. E furtunos, … Citește în continuare →