Category Archives: POEZIE

Romanță- Nina Cassian

”Iartă-mă că te-am făcut  să plângi. Ar fi trebuit să te omor, Ar fi trebuit să te apuc de suflet, să te bat cu el îngrozitor. Ar fi trebuit să-ți văd curgând sângele, șuviță cu șuviță. Nu să-ți mângâi ochiul, … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru Romanță- Nina Cassian

examene

azi e ziua amintirilor despre examene date în fiecare zi. oameni așezați în fața unor garduri care ascund niște emoții și câteva trăsnete. azi e ziua măștilor așezate peste zâmbete blonde. azi e ziua ploilor din altă lume, a răgușit … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru examene

”domenica in”

slalom printre cuvinte  aerate, filme cu fete dezmățate, cireșe cu prea multe codițe și sărutări timide, ca de pandemie. e umezeală în aer, cu rouă trasă la imprimantă. glăsuiește în italiană inima mea, la ”domenica in” se dansează și se … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru ”domenica in”

SONET BOHEM- Ion Pribeagu

Tovarăşului meu întru mansardă Aseară mi-a venit proprietara, – Madame Ecaterine Bobnăut, – Punându-mi în vedere să mă mut, Că n-am plătit chiria toată vara. Am opinat că timpul nu-i trecut, Că dacă scriu romanul „Donna Clara”, O să mă … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, FICȚIUNE, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru SONET BOHEM- Ion Pribeagu

APRILIE- George Topârceanu

Baloane mari de spumă albă prin grădini (Și zarzărul, și vișinul, și perii) Stau gata să se-nalțe din tulpini Spre cerul primăverii… Caisul nostru s-a gătit la poartă Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, Și cu zulufi de floare la … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, FICȚIUNE, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru APRILIE- George Topârceanu

Sunt cel mai mare Galben din univers

Copilul cu bucle ondulate precum frunzele uscate, Scrise pe tablă mândru: Sunt cel mai mare Galben din univers. Alături, trona definiția hybrisului. Și spectatorii se mirau de vecinătățile astea culturale. Galbenul tricoului de infante original și al toamnei care nu … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru Sunt cel mai mare Galben din univers

lacrimile mele

Lacrimile mele privesc lacrimile din ochii tăi. Ne scăldăm suferințele amândoi în apele sufletului celuilalt. Bâjbâim prin culoare strâmte și negre, Aripile noastre ca niște baloane de spumă se topesc înainte de vreme. Dacă am putea, am plânge să se … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru lacrimile mele

poți fi…

poți supraviețui și fără urările pletorice, tautologice și redundante. poți trăi și fără îmbrățișări goale. poți dormi, alinat doar de cuvinte nespuse, legănat de muzici necântate, poți fi încă tu, cu toate compasiunile unui preot care-ți dăruie bomboane. poți multe, … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, CHESTII, evenimente, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru poți fi…

NICHITA

Publicat în ale vieții, CHESTII, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru NICHITA

Singurătatea lui

Într-o zi în care secundele curgeau pâclos, Iar cerul stătea spânzurat precum sabia lui Damocles, Doar- doar să cadă peste capetele noastre atât de brunete, M-am întâlnit cu singurătatea lui. Era întinsă pe o bancă de școlar curios, Tânjea după … Citește în continuare →

Publicat în ale vieții, FICȚIUNE, POEZIE | Comentariile sunt dezactivate pentru Singurătatea lui