specialiști în literatură

Au ieșit purii și pudibonzii la înaintare să analizeze ficțiunea, după regulile realității. Se vede persoana I, se pune semnul egalității între narator și autor. Pe cine să mai convingi de existența unui eu ficțional, o replică de hârtie a persoanei reale? Ființa care nu poate citi decât fragmente și printre rânduri va pune verdicte, va eticheta și va da rețete de scriere valoroasă. Mai nou, toată lumea se pricepe și la literatură, deși nu se mai citește aproape deloc. Se scrie pentru un public din ce în ce mai nepregătit să citească înțelesurile unei opere de ficțiune. Poate înțelege cineva deznădejdea lui Blaga, îndemnul adresat cititorului: ”Ţi-a mai rămas în urechi vreun cuvânt?/ De la basmul sângelui spus/ întoarce-ţi sufletul către perete şi lacrima către apus.”

Publicat în ale vieții, CHESTII, FICȚIUNE | Comentariile sunt dezactivate pentru specialiști în literatură

despre Crăciun

„Când se apropie Crăciunul, devin neliniştit şi nervos ca în faţa unui examen. Mai mult, ca un analfabet în faţa unui examen. Mai mult chiar, ca un analfabet în faţa unui examen de care depind sufletul şi viaţa lui. Un examen pe care n-are voie să-l rateze, dar pe care nu-l poate nici lua, căci ştie că nu va înţelege întrebările, iar cei ce-l privesc de la catedră, de la o înălţime nemăsurată, nu-i vor înţelege, nici nu-i vor auzi măcar, răspunsurile. În Ajun bag aspiratorul, fac cumpărături, mă fâţâi pe la bucătărie ajutând la sărmăluţe şi la friptură, apoi după-amiaza împodobim pomul de Crăciun. Şi cinăm, îmbrăcaţi de gală, ciocnim paharul cu vin, facem fotografii copilului care se-ntinde după globuri. Dar eu nu sunt acolo, eu dau înconjor, mai mult ca-n orice altă zi a anului, nesfârşitei cetăţi a lui Dumnezeu, căutând un pod care să nu fie ridicat şi o poartă neferecată. Eu am fost crescut fără Dumnezeu. N-am spus niciodată „Înger, îngeraşul meu”, îngenuncheat împreună cu mama lângă pat, n-am fost la biserică, n-am cântat colinde creştine. La mine n-a venit niciodată Moş Crăciun. Din primii ani de viaţă am auzit că Dumnezeu nu există, că sfinţii, îngerii şi Isus însuşi sunt născociri băbeşti, că preoţii sunt nişte trântori. Există poate în sufletul sau în trupul nostru un organ deschis pentru a-l primi pe Dumnezeu în noi, din fragedă copilărie, „o dată cu laptele supt de la mama”, cum se zice. Dacă trec anii şi nimeni nu stropeşte sămânţa aceasta cât un bob de muştar, ea se va chirci şi va muri. Aşa cum copiii crescuţi de lupi nu vor mai vorbi niciodată, cel crescut fără rugăciune şi fără sentiment religios nu va mai fi niciodată un credincios adevărat. Mă simt şi eu un copil-lup al lui Dumnezeu.” (MIRCEA CĂRTĂRESCU- din volumul „Ochiul căprui al dragostei noastre”)

Publicat în ale vieții, CHESTII, CĂRȚI | Comentariile sunt dezactivate pentru despre Crăciun

ca înainte de 6 dec.

Dezgust față de înregimentarea politică a unor intelectuali. S-a văzut o cohortă de profesori care pupă condurii care trebuie și citează texte inspiraționale ale unor personaje implicate în politică. S-au văzut poze drept aduceri aminte ale unor epoci în care era rău, pentru că acum se trăiește în paradis. Dintr-un spațiu locativ mai mic se aud și alte vorbe de duh, cu mame înjurate și neamuri îndreptate către originile ființei. Teancul de maculatură cu candidați (cacofonie voită) se mărește. Se transformă într-un tunel, prin care mâine, în ziua votului se va merge triumfalist la vot. Când te gândești că termenul „candidat” provine de la cuvântul latinesc ”candidus,-a, -um” – alb strălucitor, și de la toga candida pe care o îmbrăcau aspiranții la magistraturi.

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru ca înainte de 6 dec.

cronică-3 dec.

Iar ne învață ăștia cum să ne prezentăm la vot și cu cine să votăm. Scriitori, actori, homines nonpolitici, ne oferă argumente pentru care unii de pe liste trebuie să nu fie ștampilați. Cutiile poștale s-au umplut de maculatură cu fețe de candidați, preoții au plecat deja în vizitele de Crăciun. S-a dat startul la împodobit bradul, dar nimeni nu-l mai cântă pe Fuego. La modă sunt jazzul crăciunistic și vlogmasurile. La modă sunt vitamina D, paracetamolul și pulsoximetrul. Mâine, la Brăila, un înalt oficial va face podul din picioare, că e flexibil. Noapte bună, copii!

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru cronică-3 dec.

e ceață la mal și în suflete

constatări: ești prea bătrân să scrii poezii; ești ironizat și neînțeles mai ales de cei pe care îi apreciezi; într-o secundă, sentimentele care au generat un text pot căpăta nuanțe complet diferite, cu iz de trădare; corectitudinea politică e urât mirositoare; nu contezi pentru nimeni, decât pentru tine; e ceață la mal și în suflete.

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru e ceață la mal și în suflete

”Dar astăzi dansăm, dansăm în rând cu toate celelalte oi…”

”Râzi, râzi, nu mai e timp pentru altceva
Râzi, râzi, ne scufundăm cu tot cu podea
Mâine vom fi, vom fi doar niște fantome fără nevoi
Dar astăzi dansăm, dansăm în rând cu toate celelalte oi…

Ce bine era când eram copii și nu pricepeam
Cu ce diferă actorul de politician
Ce bine era când eram mici și nu ne păsa
Că într-o zi o să fim mari și o să dăm de belea

Râzi, râzi, încă un pic, cât încă mai poți,
Râzi, râzi, o să rămânem cu toții-n chiloți
Bufonu-i pe tron, tron, iar regele-i face o temenea,
E un banc prost îmbrăcat în cuvinte de catifea

Ce bine era când eram copii și nu pricepeam
Cu ce-i diferit un polițist de-un milițian
Ce bine era când eram mici și nu ne păsa
Că într-o zi o să fim mari și o să dăm de belea

Râzi, râzi, hai să pretindem că-i…”

Publicat în muzici | Comentariile sunt dezactivate pentru ”Dar astăzi dansăm, dansăm în rând cu toate celelalte oi…”

I can’t get no satisfaction, I can’t get no satisfaction

”Beautiful tango” cântă pe fundalul acestei zile, cu un început atât de spectaculos. Soarele îți bate chiar pe față și ai uitat cât ai tras de tine ca să te convingi să te așezi pe scaun, în fața unui ecran. ”I can’t get no satisfaction, I can’t get no satisfaction”.

Publicat în muzici | Comentariile sunt dezactivate pentru I can’t get no satisfaction, I can’t get no satisfaction

like

Like-ul, această instituție care îți arată că trăiești sau nu, pentru unii.

new arriva Youpin YIYOHOME Eternal smile mosquito swatter Repel flies and mosquitoes Safety material Elegant design|Notebooks| - AliExpress

Pinterest

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru like

tăcere

Ce bine e să știi să taci când trebuie.

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru tăcere

13 noiembrie

Enervantă isteria cu Black Friday. Negustori de toate felurile îți sar la beregată să le cumperi mărfurile. E un bombardament pe toate rețelele și toată mesageria. Inși cărora le-ai cumpărat ceva înaintea erei noastre și-au adus aminte de tine. Totul este în interesul tău. Tu ești cel sedus, vânzătorul este sirena ce îți cântă frumos pe toate ecranele universului.

Vladimir Găitan a murit și el un pic, cât o știre la tv, între două violuri și trei spargeri de locuințe.

Draga Olteanu-Matei a ajuns la spital, în stare gravă. Se dă diagnosticul, se face un mic breaking news, între două comentarii politice. Corbii mediatici roiesc în jurul trupului. Ce știri bune vor veni când va fi momentul. Nu mai poți nici să mori în liniște!

Un drăgălaș spune că și-a sărbătorit ziua de naștere dormind mai mult. Așa se petrece în pandemie, prin somn!

Nora Iuga (născută în 1931), poetă, prozatoare și traducătoare română a spus într-un videoclip postat pe youtube: ”Mi-e frică și scriu și, uite, simt că nu mai trăiesc, retrăiesc.”

Publicat în ale vieții, CHESTII | Comentariile sunt dezactivate pentru 13 noiembrie