Mirabilissemper's Blog

Ce te face să mergi înainte când se pare că nimic nu e  bine?  Un serial ca ”The Kominsky Method” (care numai revigorant nu e), un joc de-a vacanța, taste apăsate compulsiv către ai tăi, liniște, o pătură călduroasă, câteva vorbe întoarse către tine și multă uitare. ”Aproape că plângeam. Nu ştiu de ce. Mi-am pus pe cap şapca roşie de vânătoare cu cozorocul la spate, aşa cum îmi plăcea mie, şi am strigat cu toată puterea, aşa, de-al naibii: ― Somn uşor, cretinilor! Pun rămăşag că am trezit toţi măgarii de pe etaj. Apoi am ieşit naibii, cât am putut mai repede. Un tâmpit aruncase coji de alune americane pe scară şi era cât pe ce să-mi rup gîtul.”

”Implacable November weather. ” Amintiri din adolescența unei fete  care nu avea neobrăzarea de a crede că e centrul universului, că are limba engleză și alte materii școlare la degetul mic, care se gândea cu timiditate la viitor, care trăia cu minte. Alte gânduri sunt dureroase. S-au risipit toți și toate ca potârnichile în toate părțile universului și colțurile sufletului. Ce mai înseamnă Dickens azi ?

O întrebare superbă i-a ajuns în mâini: ”Ce te face să fii unic?”. Răspunsul: ”ironia și faptul că nu îmi place să vorbesc despre felul de a fi unic” a provocat zâmbete.  După consumarea momentului, ar mai putea fi adăugate răspunsuri ca:  nu mai contează unicitatea, ci înregimentarea în șabloane, așezarea în pătrățica bifată, adecvarea  la modă și epocă. În rest, numai bine, frig și mașini pe stradă, expandări ale eului, ciocolată noir și filme ale vieții.

Cică fericirea nu scrie niciun rând. O după-amiază cu Emil Brumaru te poate face și fericit și inspirat (asemenea comandamentelor contemporane) la scris. Poetul Brumaru e la fel de spumos și la 80 de ani. Interesante sunt poveștile lui despre începutul scrisului, provocat de prima iubire (iubitei i-a scris într-un an 700 de scrisori), despre cei 12 ani în care a fost doctor la Dolhasca (unde  trata țigăncile sau un popă, venit la geamul său, la 12 noaptea, pentru că i-a intrat un purice în ureche), despre iubirea față de Tamara, a doua soție a sa, cu 16 mai mică decât el, elevă la data când a cunoscut-o, despre pasiunea pentru cărți (care i-au invadat locuința), despre plăcerea de a comenta și adăuga replici operelor  scrise de alții (Shakespeare), despre scriitorul de urgență, Witold Gombrowicz, care îl scoate din starea proastă, despre lecturile importante ale existenței sale: ”Aventurile lui Tom Sawyer”, Bacovia, compendiul ”Istoriei literaturii” a lui Călinescu.

Un fragment dintr-o scrisoare a lui Emil Brumaru către Șerban Foarță, din 1977,  despre poezia vieții: ”Nu-i aşa că poezia există? Spune, nu-i aşa? Mergi pe stradă şi, deodată, vezi un zid de cărămidă şi-ţi vine să cazi în genunchi, sau vezi un gard sau o cişmea subţire-n fundul unei curţi, picurând veşnic pe-o lespede (mai ales vara, când tot ce-i piatră frige) alături de-o găleată goală, sau te urci cu sufletul pe-o scară sprijinită de cine ştie când, sau chiar îţi vine să săruţi mânerul de alamă al unei uşi. Nu-i aşa, nu-i aşa că poezia există?“

Loredana Stan

AGE QUOD AGIS!- FĂ CEEA CE FACI! ( FII CONȘTIENT DE IMPLICAȚIILE FAPTELOR TALE!)

FABRICANDO FIT FABER- MEȘTERIND SE FACE UN MEȘTER.MESERIA SE ÎNVAȚĂ LUCRÂND